Da...am revenit. Din varii motive (nici eu nu am reusit sa imi dau seama) am avut blogul blocat pentru o perioada de timp. Intamplator, azi am aflat contrariul.
Am fost intoxicat azi cu stirea despre Adrian Nastase...peste tot erau update-uri despre starea lui. Nu comentez deloc despre condamnarea lui si in ce conditii s-a luat aceasta decizie...nu e de competenta mea si, sincer, nici nu ma intereseaza...asta din varii motive...nu stau acum sa le enumar.
Ce m-a pus pe ganduri azi e un alt fapt: despre decizia unor oameni de a-si pune singuri capat zilelor. Pana nu demult eram ferm convins ca e forma suprema de lasitate de care un om poate da dovada. Am ajuns in ultimul timp sa nu mai cred asta pentru ca nimeni, dar absolut nimeni nu poate pretinde ca stie ce e in sufletul unui om cand recurge la acest gest. Si inca un motiv ar fi termenul de lasitate...ori, in opinia mea, las este un om care are la dispozitie mai multe solutii in a iesi dintr-o anumita situatie si el o alege pe cea mai usoara cu buna stiinta, incalcand toate convingerile si principiile pe care le sustinea cu tarie pana atunci.Esti las cand lovesti un copil, stiind ca el nu are nici o sansa de aparare, si exemplele pot fi multe.
Sinuciderea insa, nu presupune intotdeauna lasitate...cand ea vine ca urmare a disperarii, atunci nu cred ca mai poate fi vorba despre lasitate...cand esti disperat cu adevarat si ajungi la limita, de multe ori decizia luata s-ar putea sa nu mai vina ca urmare a ratiunii...a gandirii la rece...a unui proces de evaluare a posibilitatilor pe care le ai in fata. Iar cele mai multe sinucideri au la baza acest motiv.
Samuraii recurgeau la acest gest motivand demnitatea, onoarea...insa la ei totul facea parte dintr-o filosofie mai complexa si o viziune mai diferita asupra vietii si a mortii.
In cazul lui Adrian Nastase insa, nu cred in disperare ca adevaratul motiv al acestui gest...primesti 2 ani cu executare, din care s-ar putea sa faci maxim 1 an. Unde e disperarea aici ? Altii primesc zeci de ani, altii ajung, literalmente, saraci lipiti, altii traiesc in situatii care pe noi ne-ar face sa ne reevaluam radical convingerile si valorile. Daca e disperare, atunci disperarea domnului Nastase nu m-a convins.
